Dr. Mariana Bozesan
După virusul gripal SARS din 2001-2004, gripa H1N1 din 2009 (cunoscută și sub numele de gripa porcină), și Ebola în 2014-2016, COVID-19 este a patra pandemie din secolul XXI și prima care a cauzat (lockdown) încetarea aproape completa a vieții sociale. [1] Ceea ce au în comun aceste pandemii este ca acești agenți patogeni sunt transferați de la animale sălbatice către oameni. Centrul american pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) estimează că 75 la sută din bolile noi care infectează oamenii provin de la animale. [2]
Aceste transmisii vor deveni cu mare probabilitate tot mai frecvente, pe măsura ce habitatele animalelor sălbatice se reduc datorita încălzirii globale; aceasta reducere a habitatelor poate fi cauzata, de exemplu, de incendii catastrofale, cum au fost cele din Australia, forțând animalele sa se refugieze în orașe (uneori foarte populate).
Deoarece schimbările climatice continua și populația globului continuă să crească, criza este exacerbata. [3a, 3b] Modul în care reacționăm la nivel național și internațional ar putea amenința democrația.
Este democrația în pericol?
Alex Gladstein, director de strategie la Fundația pentru Drepturile Omului, susține că democrațiile deschise sunt mai capabile să răspundă în mod competent la COVID-19 decât regimurile autoritare (precum Iranul, Coreea de Nord sau Siria); aceasta deoarece masurile acestor state sunt mai degrabă motivate de interesele claselor conducătoare decât de grija pentru binele public; în opinia lui Alex Gladstein, răspunsul întârziat la pandemie a administrației Trump și a guvernului Johnson din Regatul Unit este mai degrabă un semn al incompetenței acestor regimuri și nu unul al unei democrații eșuate. [4, min. 20:51] Dar democrațiile ar putea eșua dacă nu profită de această pandemie pentru a se dovedi mai bune decât regimurile autoritare.
Să aruncăm, de exemplu, o privire asupra cenzurii. Cenzura, spune Gladstein, este nociva în abordarea pandemiilor, deoarece în aceste cazuri sunt necesare flexibilitate, comunicare deschisă, sinceritate și acțiune rapidă, chiar dacă devin necesare restricții ale sferei private și intruziunea guvernamentală în libertatea individuală; exemple ar fi: distanțarea sociala și blocarea căilor rutiere. Trebuie să protejăm democrația asigurându-ne că restricțiile privind drepturile omului au o dată de expirare. Actul Patriot din SUA, emis după atacul terorist din 11 septembrie și cenzurile chineze din timpul Jocurilor Olimpice din 2008 sunt exemple de restricții ale drepturile omului care, la vremea respectivă au fost emise cu bune intenții, dar au rămas până acum în vigoare. [5a, 5b] De îndată ce viața va reveni la normal, trebuie să insistăm să ne redobândim libertățile cetățenești, chiar dacă va trebui să protestam sau să ne exercităm drepturile prin vot. Acest lucru [utilizarea datelor personale] se refera în special la utilizarea de identități digitale în timpul pandemiilor, dar și la furnizarea de date private de pe telefoanele noastre, dispozitive portabile, computere sau din camere video publice fără consimțământul nostru. Dacă datele sunt colectate în scopuri științifice, acestea trebuie să aibă o dată de expirare si să fie anonimizate ca să nu poată fi utilizate împotriva cetățenilor.
Exponential Tech: amenințare sau binecuvântare?
Este evident că a trai într-o epoca în care tehnologică progresează exponențial poate fi atât o provocatoare, cât și binecuvântare. Pe de o parte, social media a transformat rapid COVID-19 în fake news și dezinformare (pe Instagram și Facebook, de exemplu). Pe de altă parte, hashtag-urile #FlattenTheCurve și #StayHomeAndSaveLives de pe Twitter au devenit virale și au ajutat la a educa oamenii, asupra importanței distanțarii sociale și a altor măsuri științifice medicale esențiale pentru propria supraviețuire. [6] În Italia, de exemplu, unde peste 6.000 de oameni au murit într-o lună din cauza virusului, valvele respiratorii au fost tipărite în 3D, după ce un spital din Brescia a raportat că acestea sunt pe cale de a se epuiza, punând pericol viața a sute de oameni. [7] Inginerii italieni Cristian Fracassi și Alessandro Romaioli au cerut producătorului să furnizeze planurile supapei, astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru a imprima replici pe imprimanta 3D a companiei lor; cererea le-a fost însă respinsă. Pe baza valvei originale, inginerii au dezvoltat în câteva ore trei prototipuri ale acestor dispozitive salvatoare de vieți. Ei au transformat o mască obișnuita pentru scufundări într-o mască respiratorie de urgență și au imprimat 100 de dispozitive în 24 de ore, la un preț mai mic de 1 € bucata, în timp ce prețul obișnuit per supapă este de aproximativ 11.000 €); astfel Cristian Fracassi și Alessandro Romaioli au salvat, până în prezent viața a cel puțin 10 pacienți. Până în acest moment cercetătorii numiți mai sus au lucrat pe gratis; acesta ar putea deveni exemplul uimitor al unor oameni care nu pun profitul în prim plan. Dar proprietarul brevetului și producătorul valvelor amenință să-i dea în judecată pentru încălcarea brevetului. [8] Acest lucru ridică din nou problema eticii și a simțului moral atunci când comparam valoarea unei vieți omenești cu câștigul financiar derivat dintr-un brevet.
Pe măsură ce apelul la distanțare socială a crescut și mai multe persoane au fost rugate să se auto-izoleze sau să se auto-carantineze, firmele au încurajat mulți angajați să lucreze de acasă. Acest lucru nu ar fi fost posibil înainte de epoca Internetului și putem acum aprecia importanța digitalizării, ceea ce presupune si necesitatea de a avea acces la Internet de înaltă calitate pretutindeni în lume. Acum putem vedea foarte concret cum tehnologii și platforme online (Netflix, Amazon Prime Video, Slack, Google Suite, Alibaba’s Ding Talk sau Microsoft Teams), a căror utilizare a crescut exponențial de la începutul pandemiei, sunt folosite pentru a menține o oarecare normalitate a vieții pe durata crizei. Deși nu putem ști care vor fi efectele economice ale crizei pe termen lung, neplăcerile pe termen scurt sunt cel puțin parțial ușurate în anumite sectoare prin munca la distanță, învățământul gratuit la distanță [9] și chiar absolvirea examenelor la distanta, [10] ca si prin aprovizionarea cu bunuri necesare acasă prin drone sau roboti.
Instrumentele de conferințe online, cum ar fi Skype (acum Microsoft) și Zoom, au contribuit semnificativ la aceasta ușurare a vieții, iar de exemplu Zoom, chiar a prosperat financiar datorat acestei crize, cifra sa de afaceri dublându-se din ianuarie 2020 până în prezent. [11] Inteligența artificială (AI) joacă, de asemenea, un rol central în această criză. În articolul ei din IEEE Spectrum, Megan Scudelari, arată, de exemplu, modul în care cinci companii folosesc în prezent modele de învățare profundă (deep learning ) pentru a descoperi noi medicamente care ar putea trata cu succes COVID-19. [12] Ele și-au deschis platforme online pentru a permite oamenilor de știință din întreaga lume să-și utilizeze inteligența colectivă pentru a accelera dezvoltarea unui antivirus și a unui vaccin.
Necesitatea locuințelor independente energetic nu a devenit nicicând mai evidentă ca acum și sunt încrezătoare că această experiență va încuraja în viitorul apropiat construcția de locuințe sustenabile [13] a clădirilor folosind zero energie [14] cât și modernizarea caselor existente cu tehnologii regenerabile. De la panouri solare la țigle solare [15a, 15b, 15c] până la ziduri folosite la stocarea de energie, [16] automatizare la domiciliu și chiar agricultură verticală în locuințe[17a, 17b], pentru a numi doar câteva, tehnologiile necesare sunt disponibile și ar putea să fie aplicate cu succes cu ajutorul unei legislații și a unui sprijin guvernamental adecvat.
O altă tehnologie exponențială care devine extrem de utilă într-o perioadă de distanțare socială sunt roboții de serviciu autonomi alimentați de rețele neuronale si care pot fi utilizați pentru a livra hrană, medicamente și alte consumabile pentru persoanele aflate în carantină. Din păcate, aceasta posibilitate nu este pusă în aplicare încă la scară largă. În schimb, companii, de exemplu, Deliveroo și Glovo au trecut la livrare fără contact [18] Până în prezent, multe organizații mari au afișat o mentalitate „people-first”. Platformele online de vânzare cu amănuntul, cum ar fi Amazon și Kijiji, au anulat conturile persoanelor care au cumpărat consumabile esențiale pentru a le vinde online la prețuri umflate. [19] Și multe supermarketuri nu numai că au impus limite pentru numărul de articole pe care clienții le-ar putea cumpăra la un moment dat, dar au avut și ore desemnate (de obicei prima oră de lucru a zilei) pentru persoanele în vârstă și membrii cu risc crescut. Unii au oferit și livrare gratuită.
Evoluție sistemică sau colapsul civilizației?
Lucrurile se schimbă – uneori oră de ora – chiar pe măsură ce scriu aceste cuvinte. Si vor exista consecințe ale acestei pandemii, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt. Consecințele nu vor fi doar medicale și biologice, sau sociale, culturale și politice, ele nu vor fi numai economice, ele vor fi existențiale dacă pandemiile vor apărea mai des.
Putem folosi această criză pentru a evolua spre o următoare etapă a civilizației umane în loc sa ne mărginim doar la a preveni prăbușirea societăților democratice. Avem ocazia să îmbunătățim democrația, să reducem naționalismul, populismul și dictatura incompetenței sau cea bazata pe frică. Vom vedea cât de rezistente sunt diferitele forme de guvernare in prezent și cum pot deveni mai resiliente în viitor. Acum guvernele din întreaga lume iau măsuri istorice pentru a opri răspândirea virusului și pentru a sprijini economia în timpul pandemiei. De exemplu, guvernul german tocmai a aprobat un pachet de ajutor economic de 833 miliarde de euro (930 miliarde de dolari) pentru a-si ajuta populația de 82 de milioane, [20] Guvernul SUA a lansat un pachet de stimulare a economiei de 2 trilioane de dolari (1,79 trilioane de euro) pentru cei 327 de milioane de cetățeni.[21] Singapore prevede un pachet economic suplimentar de 33,2 miliarde de dolari (peste cei 4,4 miliarde de dolari deja cheltuiți) pentru a-și susține cei 5,7 milioane de cetățeni, [22] iar Japonia, cu o populație de 124,8 milioane plănuiește un pachet de stimulare economică [23] de aproximativ 10. % din PIB, ceea ce va depăși probabil cu mult 515 miliarde de dolari. Activitățile globale actuale referitoare la aceasta pandemie evidențiază cât de neputincioși și dezbinați suntem, deși coronavirusul, precum de altfel si schimbările climatice, nu se opresc la frontierele naționale. La nivelul ONU, dar și în cadrul Uniunii Europene, fiecare stat membru face tot ce poate pentru a rezolva problema la nivel național, în cadrul propriilor frontiere, dar nu există o acțiune colectivă oricât de mică pentru a ajuta țări precum Iran, Coreea de Nord sau Siria care suferă, pe deasupra de embargouri. [24]
Poate deveni Uniunea Europeană un far al luminii în întuneric?
Schimbarea sistemică este stringent necesara dacă dorim să protejăm democrația. Fostul ministru grec al Finanțelor, Yanis Varoufakis este convins că „Europa nu este pregătită pentru recesiunea post COVID-19” [25], iar pachetele actuale de stimulare vor contribui prea puțin la evitarea acesteia. El compară pachetele actuale de stimulare cu cele emise în 2008, ca răspuns la criza financiară; acestea au furnizat lichiditate unui sistem financiar deja falimentat, fără a-l schimba în esență (a-i schimba din temelii modul de funcționare). În opinia sa, criza COVID-19 este doar reapariția aceleiași probleme, care s-au manifestat si cu ocazia crizei refugiaților din 2015 și solicită modificări sistemice. Varoufakis susține că „Europa este la fel de sănătoasă ca cel mai bolnav membru al ei și la fel de puternica ca națiunea ei cea mai falimentara.” Iar prețul pentru lipsa unei acțiuni unitare poate fi „dezintegrarea uniunii” [26] cu un impact viitor teribil. Dânsul cere în primul rând, solidaritate între state, aceasta fiind temelia Uniunii Europene, si constata ca Uniunea Europeana n-a fost niciodată mai slabă decât acum. De aceea, Varoufakis propune abordarea crizei prin:
- Creșterea datoriei publice cu garanții guvernamentale pentru a evita falimentele,
- Emitarea Eurobonduri prin Banca Centrală Europeană (BCE) pe lunga durata (timp de trei decenii) până când trecerea la sisteme mai durabile a fost realizată, și
- Investiții pan-europene pentru asigurarea locurilor de muncă, a sănătății publice, a educației publice, a bunurilor comune (inclusiv un venit de bază universal) și a tranziției ecologice.
Implementarea acestor masuri ar necesita un guvern european ales democratic, o trezorerie care să ridice impozitele pentru a asigura rambursarea Eurobondurilor în timp util și o agenție de protecție a mediului. Va trebui de asemenea să renunțăm la a considera PIB-ul ca singura măsură a succesului economic, aceasta deoarece nu putem obține decât ceea ce măsurăm iar PIB-ul măsoară doar profitul în detrimentul celorlalte aspecte importante, cum ar fi oamenii si planeta.
Într-un recent articol pe platforma „Social Europe” [27], Maja Goepel propune ca răspunsul Europei la COVID-19 să includă:
- Înlocuirea PIB-ul cu o economie de bunăstare cu emisie zero de bioxid de carbon.
- Asigurarea întreprinderilor mici și mijlocii, care creează până la 80% din bogăție în majoritatea națiunilor, ca sa-si poată păstra diversitatea, creativitatea, dorința de a inova și capacitatea lor de adaptare, și
- Finanțele necesare pentru dezvoltarea unei economii trainice al cărei succes sa fie evaluat prin măsurători care includ egalitatea oamenilor, a planetei și a criteriilor de prosperitate.
Este frica o Pandemie ascunsă?
Sunt convinsă că putem învăța cu toții din experiențele noastre și că putem folosi cele învățate pentru a ne proteja pe noi înșine și planeta noastră. La nivel individual, dacă suntem sănătoși și nu am fost loviți de virus sau am avut norocul să-l depășim, avem ocazia să ne depășim pe noi înșine și să devenim un sprijin pentru cei care au nevoie de ajutor. Timpurile de criză ne amintesc că nu putem controla lumea exterioară, că nu putem controla ceea ce fac alți oameni, că nu putem controla vremea cum nu putem controla nici virusul. Ceea ce putem controla este starea noastră psihica, ce gândim, cum ne comportăm și cine devenim în timpul crizei. Putem alege fie să ne îndreptăm spre disperare (să cumpărăm și mai multă hârtie igienică) sau să devenim o inspirație și o forță pentru binele nostru și al altora. Putem crește emoțional și putem fi acolo pentru cei care au nevoie; putem regresa, să ne plângem de mila devenind o povară pentru cei din jurul nostru. Starea noastră mentala este atât cheia fericirii, cât și a nefericirii noastre. Ești singura persoană care gândește în capul tău și poți alege: vrei să trăiești în frică sau vrei să oferi și să primești dragoste?
traducere: Anca Gerner, Aurelian Popescu
Articolul original – https://medium.com/@mariana.bozesan/what-follows-covid-19-democratic-evolution-or-regression-toward-autocracy-2141f863e577
Referințe:
[2] https://tinyurl.com/y7j52ap3
[3] See, for example https://www.climateemergencysummit.org/ and https://www.youtube.com/watch?v=SbRF29dgZss
[4] https://www.youtube.com/watch?v=_YpagDZ5Rek min. 20:51
[5] See, for example https://en.wikipedia.org/wiki/Patriot_Act and https://tinyurl.com/uc5mtn5
[6] https://tinyurl.com/thf7flm
[7] https://tinyurl.com/vkgmnb3
[8] https://tinyurl.com/w4pzpbb
[9] See, for example, free ivy league courses https://tinyurl.com/yx4quugj
[10] https://tinyurl.com/wxoltz2
[11] https://tinyurl.com/vpmr6uh
[12] Scudelari (19 March 2020) viewed March 30, 2020 at https://tinyurl.com/wlhpvkc
[13] https://www.earthava.com/sustainable-housing-trends/
[14] https://en.wikipedia.org/wiki/Zero-energy_building
[15] See, for example https://www.autarq.com/ and http://tesla.properties/ and https://www.tesla.com/solarroof
[16] See, for example https://tinyurl.com/y4ej2haf
[17] https://tinyurl.com/y6h5qgxb and https://tinyurl.com/s7me2qr
[18] https://tinyurl.com/s82h9ff
[19] https://tinyurl.com/tc67bn6
[20] https://tinyurl.com/tbvbsgw
[21] https://tinyurl.com/t5cucqc
[22] https://tinyurl.com/wc9ccnq
[23] https://tinyurl.com/qou43dq
[24] https://tinyurl.com/v2ojcmg
[25] https://tinyurl.com/saa7hmw
[26] Yanis Varoufakis minute 0:47–1:16 https://www.youtube.com/watch?v=jm97g0RqYGM
[27] https://tinyurl.com/v86zmva
Dr. Mariana Bozesan
– Investitor, Europe’s Female Angel Investor 2019 (BAND & BEA)
– Serial entrepreneur, EBAN Entrepreneur of the Year 2017
– Membru al Club of Rome international
– Membru al WAAS (World Academy of Art and Science)
– M.S. (Master of Science) în Inteligență Artificială de la KIT (Karlsruhe Institute of Technology cu. studii la Stanford University )
– Ph.D. (Doctor în filozofie) de la Sofia University, Palo Alto, California
