Anul acesta premiul cel mare la DOK.fest München (festivalul international al filmului documentar) a fost câștigat de lung-metrajul „Acasa. My Home“ regizat de Radu Ciorniciuc. Producţia este bazată pe scenariul scris de Lina Vdovîi şi Radu Ciorniciuc, după cartea cu aceleaşi nume lansată în 2017. Filmul a fost produs de Monica Lăzurean-Gorgan, prin casa de producție Manifest Film, în co-producție cu HBO Europe, Corso Film (Germania) si Kino Company (Finlanda).
În centrul atenției se află familia Enache (cu cei 9 copii), care a trăit timp de 20 de ani în Delta Văcărești. Șederea familie în mijlocul naturii este tulburată de decizia autorităților de a transforma locația, aflată la câțiva kilometri de centrul Bucureștiului, în zonă protejată. Parcul Natural Văcăreşti devine primul parc natural urban din România dar familia Enache rămâne fără „acasă”.
Premiului pentru documentarul “Acasa. My Home” de la DOK.fest se alătură premilor de la titratul Sundance Festival (Cinematography Award – World Cinema – Documentary) din ianuarie 2020 și celui de la Salonic (Special Jury Award) din mai 2020. La a 60-a ediție a Festivalului de Film de la Cracovia creația lui Ciorniciuc a primit marele trofeu – The Golden Horn.
Critici adresate filmului:
Ciorniciuc maintains an admirable ambivalence about the situation, showing both the good and bad aspects of the family’s rural existence as well as the positives and negatives of city life.” – Amber Wilkinson (1)
A family’s journey of culture shock that sprawls over many years and different members’ lives, “Acasa, My Home” concerns what lack of freedom comes with being quote-unquote civilized. – Nick Allen (2)
Lyrical and poetic despite the challenging topic, Acasa is a powerful and passionate long term study about was freedom really means. Their upbringing in mother nature certainly appealed to the young kids, but poverty and isolation had a greater impact on their upbringing. As Vali shows, there is an alternative to strict ideological-based country living. As for his younger siblings, integration meant discovering a whole new world. Ciorniciuc maintains a detached approach never letting the growing familiarity with the clan cloud his judgement. A labour of love and a memorable one. – Meredith Taylor (3)
Acasă, My Home, stunning in its raw Intimacy with its subjects, may pose more questions than it answers, but those questions lead us towards understanding the complexities of our world, and so are well worth asking. – Christopher Llewellyn Reed (4)
Radu condenses a long timeline to expand the canvas of ideas he’s trying to put forward. Socio-economic struggles do not have a homogeneous definition. Scarcity isn’t always determined by material availability. Kids aren’t an investment. Sometimes, gains aren’t as evident as the losses.
What is taken home is heavily dependent upon the sensibility of viewers. – Ashwani Kumar Tiwari (5)
The film is nonjudgmental in its approach to the subjects and does not try to guide the viewer into making assumptions nor create a point-of-view, it merely makes us reflect the challenges modern civilization brings upon families and children in general. However, the true secret of why this film will warm your heart is that the main characters are totally enchanting with their natural acceptance. They were raised to be kind and polite, and we observe head on how the system slowly breaks them down, regardless of their good intentions. – Margareta Hruza (6)
I am text block. Click edit button to change this text. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.
Interviu:
Domnul Ciorniciuc ( sau mai simplu Radu ) ne-a acordat onoarea de a răspunde câtorva întrebari despre film și despre drumul parcurs până la primele premii obținute:
– Din 2012 ești cofondator la http://casajurnalistului.ro . Ce se întâmplă acum cu acest proiect? Mai găsești timp se te mai implici direct in investigațiile jurnalistice aflate in derulare aici?
Radu: Casa Jurnalistului este un proiect care mi-e foarte drag. Acolo m-am format ca reporter de reportaje și investigații de profunzime. El s-a transformat, la un moment dat, în loc de rezidență pentru o nouă generație de reporteri tineri care aveam nevoie de oportunitatea de a ne concentra pe proiecte jurnalistice multimedia. A devenit o școală pentru un fel de jurnalism care nu exista la acea vreme în România.
Acum, Casa Jurnalistului este în continuare coordonată de Vlad Ursulean. Pe timpul pandemiei, el a conceput un proiect de colectare și reprezentare de date privind îmbolnăvirile cu coronavirus. Proiectul a generat peste cinci milioane de vizite.
În ultimii ani, mi-a fost tot mai greu să mă implic în funcționarea Casei Jurnalistului, deși am rămas apropiat proiectului și am dat o mână de ajutor ori de câte ori a fost nevoie.
– În motivația juriului pentru premiul acordat „Acasa, my home” la festivalul de film de la München Dok.fest se menționează imensa muncă de documentare investită pentru a pătrunde în intimitatea familiei Enache. Este doar o impresie lăsată de camera de filmat?
Radu: Împlicarea noastră nu este doar o impresie lăsată de camera de filmat. Filmările pentru acest proiect au durat patru ani. Timp de doi ani, editorul Andrei Gorgan a lucrat la montaj. O muncă enormă ținând cont de numărul de ore filmate (peste 300) și de complexitatea poveștii. Pe lângă film, Acasă este și un proiect social și unul editorial/multimedia – proiecte în care și-au investit timpul și resursele zeci de specialiști și voluntari.
– Cum a fost primită de publicul românesc cartea si albumul de fotografii „Acasa” – lansate in 2017 ?
Radu: Spre surprinderea noastră, evenimentele de lansare a cărții Acasă au devenit foarte populare în București. Am primit sprijinul unor instituții deja consacrate: Decât o Revistă, Muzeul Național de Artă Contemporană, Cărturești, Humanitas, doar ca să numesc câțiva dintre partenerii noștri importanți. Într-o foarte mare măsură, este meritul acestor oameni faptul că albumul a fost primit atât de bine de publicul românesc.
– Am remarcat motto-ul cărții: „sunteti la fel ca noi, doar ca aveti casa“. Care este povestea acestuia?
Radu: Motto-ul a fost inspirat din prima conversație pe care am avut-o cu Marcel, unul din frații Enache și personaj al filmului. Erau foarte curioși și comunicativi cu noi. Totodată nu au fost foarte dese momentele în care au primit atenția unor „albi”. Iar fraza lui Marcel a venit după câteva ore de discuții petrecute pe malul lacului.Mi-a rămas mult timp în minte această frază și am știut, în momentul în care m-am apucat de scris cartea, că va fi imprimată pe prima pagină.
– La Dokfest, filmul a fost prezentat ca fiind o coproducție finlandezo-germano-românească. Care a fost contribuția finlandeză și cea germană la realizarea filmului?
Radu: Casa de producție parteneră din Finlanda s-a ocupat de colorizarea filmului, iar cea din Germania de post-producția sunetului.
Din partea Germaniei, co-producătorul nostru, Umit Uldag (Corso Film), a făcut minuni cu procesarea sunetului- într-un timp record. Lui și colegilor din Stuttgart i se datorează faptul că filmul nostru oferă publicului o experiență audio excepțională. Am fost norocoși că am avut oportunitatea de a lucra cu astfel de profesioniști.
– Colaborarea cu scenarista Lina Vdovii se va repeta și la următoarele proiecte?
Radu: Lina Vdovîi este una din cele mai sensibile și empative scriitoare pe care le are România. Ea este și producătoare și reporteră pentru televiziunea germană ZDF. Lucrăm foarte des împreună la reportajele ei la care eu particip în calitate de director de imagine.
– Ce urmează după proiectul “Acasă“?
Radu: Urmează un film foarte personal legat de un fenomen tot mai prezent în realitatea zilelor noastre: sclavia modernă. Acest proiect este co-regizat de Lina Vdovîi și lucrăm la el de doi ani deja. Această temă a reprezentat pentru noi, de cel puțin 10 ani, un interes major. Ambii am avut părinți plecați la muncă în străinătate și ambii am documentat subiecte despre sclavia modernă în toată Europa.
Acestea fiind spuse ii multumim lui Radu și, urându-i mult succes, sperăm să-i putem viziona documentarul atât de apreciat și in cadrul Festivalului de Film Românesc din München sau poate, de ce nu, chiar într-o întâlnire viitoare a cenaclului nostru „Apoziția”. Prezența regizorului printre noi ar fi deosebit de onorantă.
Referințe
1 – https://www.eyeforfilm.co.uk/review/acasa-my-home-2020-film-review-by-amber-wilkinson
2 – https://www.rogerebert.com/festivals/sundance-2020-acasa-my-home-once-upon-a-time-in-venezuela
3 – http://filmuforia.co.uk/acasa-my-home-2020/
4 – https://www.hammertonail.com/reviews/acasa-my-home/
5 – https://www.highonfilms.com/acasa-my-home-2020-sundance-review/
